Obiceiul NESĂNĂTOS de dimineață. COPIII trebuie FERIȚI! Lista CHIMICALELOR dintr-un „croasant”

Chimia unui „croasant”. Date certe: 92% dintre „croasanții” – cum li se spune fonetic în limba română – analizați conțin conservanți! 82% dintre croasanții analizați conțin arome sintetice! 77% dintre croasanții analizați conțin acid citric! 75% dintre croasanții analizați conțin între 5 și 10 aditivi alimentari! 61% dintre croasanții analizați conțin câte 2 conservanți!

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii martie anul curent, 61 de sortimente de croasanți fabricate/distribuite de către următorii producători: Derpan, Chipita România, Asmin Star, Mert, Aponon Dias, Boromir Ind, Gunz Austria, Dal Colle Industria Dolciaria Italia, Billa România, Carrefour, Lidl,  Mega Image, Auchan și Kaufland. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung ;i analiza informațiilor nutriționale.

Ingredientele unui croissant de 2-3 lei

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de croasanți analizate sunt următoarele: apă, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiță, ulei din semințe de bumbac, ulei de palmier, grăsime de palmier,  lapte praf degresat, praf de ou, pudră din gălbenuș de ou, gălbenuș de ou îndulcit cu zaharoză,  ou integral, alcool etilic, zer praf, sirop de glucoză-fructoză, sirop de zahăr invertit, zaharoză,  proteine din lapte, proteine din zer praf, unt de cacao, unt, proteine din grâu, extract de malț de grâu, ou pasteurizat, amidon modificat, amidon de orez, amidon din porumb, drojdie, sare iodată și miere.

29 de aditivi alimentari

În cele 61 de produse analizate s-au identificat 29 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, sorbat de potasiu, citrat de sodiu, caroteni, carmin, sorbitol, gumă guar, gumă de celuloză, acid malic, poligliceroli esteri ai acizilor grași, celuloză microcristalină, acid tartric, lecitină de soia, pectine, acid citric, acid sorbic, alfa-tocoferol, alginat de sodiu, difosfat disodic, acid fosforic, carboximetilceluloza, sirop de malitol, acid ascorbic, ester diacetil tartric, poliricinoleat de poliglicerol, stearoil lactilat de sodiu, dioxid de titan și acetat de sodiu.

În sortimentele analizate s-au identificat şi o serie de arome artificiale, cum ar fi: aromă de caise, aromă de cireșe, aromă de căpșuni, aromă de unt, aromă de alune de pădure, aromă de vanilie, aromă de ciocolată, aromă de caramel, aromă de vin spumant și arome nedefinite. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

Aliment contraindicat copiilor Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 307,06 kcal și 488 kcal. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vânzare.Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 12 grame și 30 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,4 grame și 15 grame. 41% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi.

În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor. Cantitatea de carbohidrați per 100 grame produs variază între 43 grame şi 63 grame, iar cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variază între 9 grame şi 28 grame. 26% din produsele analizate conţin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs, adică între 16 grame zahăr şi 28 grame zahăr per 100 grame produs. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.

Croasant – invenție austriacă patentată de francezi

„Inventat de către austrieci cu mai bine de 400 de ani în urmă, în timpul asediului Vienei de către otomani, croissantul a devenit simbolul micului dejun franţuzesc. Numai că acest produs fabricat în sistem industrial nu are nimic în comun cu cel tradiţional realizat în unităţile de alimentaţie publică de notorietate. Reţeta croissantului tradiţional conţine făină, unt (70% din cantitatea de făina folosită), apă, lapte (20% din cantitatea de făina folosită), zahăr, drojdie, sare şi ouă.

Din păcate, croasanții comercializați în supermarket constituie pachețelul multor copii, dar, puţini părinţi cunosc faptul că aceste sortimente de croasanți au o încărcătură chimică foarte mare, constituită din conservanți, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Croasanții sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi zahăr sub diverse forme, fapt care nu le recomandă să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic”, a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

sursa: http://www.evz.ro/nesanatos-chimicale-croasant.html